Cele mai frecvente defecţiuni care pot provoca zgomote anormale, funcţionareaneregulată a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt:
- zgomote la comanda distribuţiei;
- bătăi ale culbutorilor sau tacheţilor;
- funcţionarea neregulată cu zgomot datorită uzurii camelor de la arborele cu came;
- funcţionarea neregulată cu rateuri în carburator sau colectorul de evacuare;
- griparea sau blocarea supapei;
- arderea sau deformarea talerului supapei;
- ruperea supapei;
- deformarea sau ruperea arcului supapei.
I.
Zgomotele la comanda distribuţiei
sunt datorate uzurii danturii roţilor dinţate saua lanţului de distribuţie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) înzona anterioară a motorului.Pinioanele uzate se înlocuiesc, iar în cazul când au dinţi rupţi (roata din textolit de pe arborele cu came) se înlocuieşte întreg angrenajul distribuţiei; la înlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se menţine.Uzarea lanţului de distribuţie duce la alungirea lui şi poate sări peste unul sau doidinţi de pe pinioane (deci modifică fazele de distribuţie, provocând mersul neregulat almotorului, sau poate sări de pe roţile dinţate şi motorul se opreşte). Remedierea constă înînlocuirea lanţului şi pinioanelor distribuţiei.Curelele dinţate se înlocuiesc la 40 000-50 000 km. În caz contrar se pot rupe producând avarii ale motorului (spargerea pistoanelor, chiulasei şi chiar ruperea bielelor şiarborelui cotit).
II.
Bătăile culbutorilor sau tacheţilor
au o intensitate redusă, ritmică, dar defrecvenţă înaltă (ascuţită) şi sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorulfuncţionează neregulat, când jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafeţelor frontaleale culbutorilor şi supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul în partea superioară amotorului sau prin simplă ascultare cu urechea.Remedierea constă în reglarea jocului dintre culbutori şi supape. Când sunt uzuri aleunora dintre suprafeţele de contact, acestea se rectifică cu piatra abrazivă sau maşini derectificat, menţinând profilul iniţial (mai ales la capul culbutorului).
III.
Tacheţii uzaţi
şi alezajele lor mărite provoacă jocuri anormale şi deci bătăi.Cauzele pot fi: ungere necorespunzătoare, imobilizarea tacheţilor care nu se mai rotesc.Depistarea zgomotelor se poate face în zona de mijloc a motorului prin ascultare custetoscopul.Se remediază prin înlocuirea tacheţilor defecţi, alezându-se locaşurile (eventual bucşându-le), iar cele amovibile se înlocuiesc.Tacheţii hidraulici gripaţi provoacă funcţionarea neregulată a motorului. Sedemontează şi se deblochează cu solvenţi.
IV.
Funcţionarea neregulată, uneori cu zgomot, a motorului
este, îndeosebi,urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar dacă reglajele sunt corecte,motorul funcţionează neregulat datorită uzurii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor şi aşezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tijăîmpingătoare, măsurând cursa la fiecare în parte în timp ce se roteşte arborele cotit cumanivela. Când diferenţele dintre citirile maxime ce corespund vârfurilor camelor deacelaşi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8-1 mm, uzura lor este accentuată şise impune înlocuirea arborelui cu came sau rectificarea lui.
V.
Funcţionarea neregulată, cu rateuri în carburator sau colectorul de evacuare
areloc când jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mică; supapele nu seînchid şi apar scăpări de gaze şi flăcări cu rateuri în carburator (pentru supapele deadmisie) sau la eşapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard,iar scaunele de supapă se pot fisura.Când la ralanti, motorul funcţionează neregulat, supapele nu etanşează chiar dacă jocul termic a fost reglat.Remedierea constă, în primul caz, în reglarea jocului dintre culbutor şi supapă, iar dacă urmările sunt mai grave (supapele arse sau scaunele fisurate) se înlocuiesc, rodându-le pentru etanşare (închiderea perfectă).Dacă neetanşarea supapelor este cauza funcţionării neregulate a motorului, atunci sedemontează ansamblul chiulasei şi se face rodarea lor cu pastă, până se reface etanşeitatea.
VI.
Griparea sau blocarea supapei
provoacă funcţionarea neregulată a motorului şichiar oprirea lui la turaţii reduse, scăderea puterii, rateuri în corectorul de admisie sauevacuare (după felul supapei gripate). Depistarea anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) şi se roteşte arborele cotit cu demarorul; după şuieratul cese aude în colectorul de admisie sau evacuare se determină felul supapei blocate.Defecţiunea poate fi determinată şi cu ajutorul compresometrului sau al semnalizatoruluiacustic.Cauzele gripării sunt: joc prea mic între supapă şi ghidul ei, joc termicnecorespunzător, depuneri de calamină pe tija supapei şi pe ghidaj (ca urmare a uleiuluinecorespunzător sau pierderi de compresie).Remedierea constă în refacerea jocurilor normale la supape pe parcursul drumuluisau în atelier.
VII.
Arderea sau deformarea talerului supapei
este cauzată de jocul termic prea mical supapei, jocul prea mare în ghidul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun să nu maifie corespunzătoare şi talerul supapei să se deformeze şi chiar să se ardă. Remediereaconstă în refacerea jocurilor normale, iar ghidurile supapelor uzate se înlocuiesc.
VIII.
Ruperea supapei
este un defect deosebit de grav pentru că pot produce avarii prin spargerea chiulasei blocului motor şi chiar încovoierea bielei şi a arborelui cotit. Esteo defecţiune mai rar întâlnită şi poate fi provocată de arderea supapei, când motorul funcţionează timp îndelungat cu jocul termic prea mic, sau de oboseala materialului, decoroziunea sau prelucrarea necorespunzătoare.Remedierea se face încă din faza când se impun verificarea şi reglarea joculuitermic, care, dacă n-a fost refăcut la timp, duce la arderea supapei.Defecţiunea se depistează prin zgomote şi rateuri puternice şi se execută în atelier.Dacă s-a ajuns la ruperea ei, motorul trebuie oprit imediat pentru că poate provoca avarii şiatunci remedierea devine laborioasă şi costisitoare.
IX.
Deformarea şi ruperea arcului supapei
se produce, în general, din cauzamaterialului sau tratamentului termic necorespunzător, dar şi datorită funcţionării preaîndelungate, ceea ce-i micşorează elasticitatea, iar motorul manifestă întreruperi; arcul semai poate rupe şi din cauza lovirii la montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate ducela căderea supapei în cilindru şi spargerea pistonului. De aceea, motorul trebuie opritimediat pentru a nu se produce avarii grave.Înlăturarea defecţiunii se face prin introducerea unei şaibe între cele două bucăţi dearc rupt. Apoi se înlocuieşte arcul în atelier, fără demontarea chiulasei, menţinând supapa pe loc cu dispozitivul special cu cioc, introdus în locul bujiei.Când supapa are două arcuri, chiar dacă se rupe una din ele, celălalt menţine supapa,dar se impune înlocuirea ulterioară a celui defect.